Hitler si societatile secrete

Cartea Hitler şi societăţile secrete îşi propune să analizeze în profunzime o dimensiune insuficient cercetată a celui de-Al Treilea Reich şi a dictatorului care l-a făcut posibil: dimensiunea mistică. Mai precis, încearcă să evalueze în ce măsură ideologia şi acţiunile lui Hitler au fost influenţate de diferitele doctrine secrete la care a aderat acesta. Philippe Valode selectează, din  lista interminabilă de crime comise de Hitler, câteva care, susţine cercetătorul francez, pot fi considerate a fi asasinate rituale în numele unor societăţi oculte cu care dictatorul ar fi fost în legătură încă din anii săi de ucenic-vrăjitor, societăţi dintre care se disting, de departe, cele care glorifică supremaţia raselor nordice. Hitler a eşuat de două ori la examenul de admitere la arhitectură însă a fost, cel puţin în anii de început, când şi-a antrenat instinctele de prădător, un bun învăţăcel al aşa-ziselor doctrine secrete care l-au ajutat să proiecteze şi să construiască geografia infernală a celui de-Al Treilea Reich. De fapt, aceste societăţi au descoperit şi cultivat în Hitler instinctele primare ale ierarhiei rasiale care,  după ce identifică pe harta socială şi demografică verigile slabe (evreii, slavii, ţiganii, homosexualii), propovăduieşte sacrificarea lor pentru ca reprezentanţii rasei superioare să aibă pe ce-şi clădi destinul şi imperiul de o mie de ani, purificându-l etnic, social sau biologic.

Cercetătorul francez scoate la iveală documente secrete, informaţii ocultate multă vreme, punând în lumină relaţia genetică dintre mistica găunoasă a doctrinarilor supremaţiei ariene şi lagărele de exterminare ale celui de-Al Doilea Război Mondial. Autorul reuşeşte să descifreze în multe dintre incidentele sângeroase ale istoriei Reichului nazist mesajele şi tezele acestor societăţi secrete, pe care, în cele din urmă, Hitler le abandonează în favoarea crimei de dragul crimei, crima fără culoare politică.