Iconoclasmul inseamna pentru Alain Besancon mai mult decat un simplu curent al teologiei bizantine, el reprezinta o tema recurenta in cultura europeana. Primul ciclu iconoclast, cel vechi, cuprinde filozofia greaca, de la presocratici la Platon si Aristotel, interpretarile diferite date de catre evrei, musulmani si primii crestini interdictului biblic de a reprezenta divinitatea, scrierile Parintilor Bisericii si disputa bizantina purtata in jurul imaginii divinului. Al doilea ciclu, modern, debuteaza cu Calvin si jansenistii, parasind apoi teritoriul teologiei pentru a trece – prin Pascal, Kant si Hegel – in reflectia filozofica si apoi in doctrina violent iconoclasta a picturii abstracte, profesata de un Kandinsky sau Malevici.
Intreaga istorie a esteticii apare astfel, in viziunea autorului, ca o nesfarsita disputa privitoare la precaritatea imaginii in raport cu cuvantul, avand drept temei ideea rupturii radicale dintre transcendenta si manifestarile sale. O disputa pe care doua milenii de pictura europeana, prezenta in fundalul cartii, incearca s-o transeze, consolidand un statut mereu incert, mereu contestat, ce n-a impiedicat totusi aparitia atator capodopere.
Alain Besançon - Imaginea interzisă. Istoria intelectuală a iconoclasmului de la Platon la Kandinski.
Apărută în cadrul remarcabilei colecții Istoria Ideilor.
Beletristica
Carti pentru copii
