Istoria romana (4 vol.)

Theodor Mommsen - Istoria romană (4 volume), ediție integrală.

Probabil cel mai bun studiu scris in domeniu, Istoria romană este considerată şi astăzi o lucrare de referinţă cu privire la istoria Romei antice, care a revoluţionat istoriografia modernă şi i-a adus lui Mommsen consacrarea în lumea academică germană şi europeană. Multe dintre intuițiile și ipotezele de lucru ale autorului, care a fundamentat istoria Romei arhaice pe o baza documentară cât mai fiabilă, diferită ca natură și semnificație de tradiția legendară, s-au dovedit ulterior corecte. Dar importanța lucrării constă mai ales în abordarea istoriei romane ca fundament al identității și valorilor europene și în concepția potrivit căreia Antichitatea slujește modernității, pe care Mommsen a ilustrat-o în întreaga sa operă, difuzând-o în mediile intelectuale cele mai diverse.

Ediție completă, patru volume în format mare, cartonate și cu supracopertă:

1. Istoria romană, vol. I - Pana la supunerea Cartaginei si a statelor grecesti (Primul volum al lucrarii abordeaza, sub multiple aspecte - lingvistic, etnografic, juridic, economic, religios etc. -, istoria peninsulei de la origini pana la supunerea Cartaginei si a statelor grecesti.)
2. Istoria romană, vol. II - Revolutia (Al doilea volum al lucrarii abordeaza, sub multiple aspecte - juridic, economic, religios etc. -, istoria republicii romane de la reforma lui Tiberius Gracchus pana la constitutia impusa de Sulla.)
3. Istoria romană, vol. III - Intemeierea monarhiei militare (Al treilea volum prezinta trecerea de la republica la monarhia militara instaurata de Caesar. Critic la adresa oligarhiei avide de bogatie si putere, dar incapabila sa gestioneze politica unui imperiu, autorul isi exprima admiratia fata de Caesar, fata de energia si capacitatea acestuia de a organiza rational un spatiu politic care se intindea deja pe trei continente.)
4. Istoria romană, vol. IV - Provinciile si locuitorii de la Caesar pana la Diocletian (Consacrat prezentarii, sub multiple aspecte, a provinciilor si a destinului lor, de la Caesar la Diocletian, ultimul volum e dominat de tensiunea dintre forta unificatoare a imperiului si aspiratia fiecarei provincii catre o dezvoltare autonoma, expresie a unui specific national in nuce.)