Lumea Sofiei

Lumea Sofiei de Jostein Gaarder este un spumos si captivant roman de fictiune si in acelasi timp, o fascinanta initiere in istoria filosofiei europene.

„Lumea Sofiei” a fost un best seller in Franta si cel mai cautat roman european. Scris de Jostein Gaarder, contemporan noua, unul dintre cei mai cunoscuti scriitori norvegieni, profesor de filozofie, este autorul mai multor romane pentru copii sau adolescenti.

Pentru romanul „The Solitaire Mystery”,in 1990, a primit Premiul criticilor literari din Norvegia, iar Lumea Sofiei a fost declarata, in 1995, cea mai bine vanduta carte de fictiune din lume.

Doua intrebari mari de tot, „Cine esti tu?“ si „Care e originea lumii?“, ii sosesc prin posta micutei Sofia si, din aproape in aproape, fetita de 14 ani ajunge asa de pasionata de interogatiile filosofice, incit mama ei incepe sa se intrebe daca nu cumva fiica ei a inceput sa consume droguri.

Alberto Knox este misteriosul maestru care ii spune Sofiei intreaga poveste, de la mirarea presocraticilor in fata lumii, pina la complicatele ite ale problemelor pe care si le pun filosofii de astazi.

Ambitiosul mars, pe parcursul a peste doua mii cinci sute de ani de gindire europeana, este organizat, stilistic, ca un roman de aventuri, ceea ce il face accesibil si captivant si, cu siguranta, i-a si facilitat extraordinarul succes de vinzari.

Lumea Sofiei s-a vandut în zeci de milioane de exemplare in intreaga lume si a fost tradusa in peste 50 de limbi.

Unele guri rele au afirmat ca operatiunea de popularizare nu si-a meritat pretul, insa doua lucruri sint clare - „Lumea Sofiei“ a fost introdusa chiar si in citeva programe de liceu, fiind comentata intens de bloggerii si forumistii de pe net, iar, pentru a produce un astfel de efect, Gaarder nu a fost nevoit sa renunte la ceea ce era mai important: o expunere clara si bine inchegata a punctelor esentiale, care caracterizeaza si diferentiaza diversele doctrine si scoli filosofice.

Daca nu te impotmolesti nici cind ecourile ideilor rasuna in preajma catedralelor din Evul Mediu, nici la Aristotel „un om de o exactitate scrupuloasa, un om al ordinii, care voia sa faca ordine in conceptele oamenilor” nici cind faci cunostinta cu temeinicul domn Immanuel Kant „fiu al unui selar (...)” care explica,” in primul rand, ca timpul si spatiul sunt insusiri ale constiintei noastre si nu insusiri ale lumii”, daca nu te vei teme sa incerci sa intelegi ce au vrut sa spuna Hume, Berkeley, Hegel, Fichte, Kirkegaard, Freud sau, de ce nu, Eugen Ionesco, ai toate sansele devii absolvent- cu brio! - al cursului lui Gaarder si sa primesti, bonus, citeva reflectii bine scrise despre starea lumii de azi, despre problemele legate de poluarea accelerata a mediului si despre reformele necesare, la Natiunile Unite, pentru ca societatea noastra economic globalizata sa fie si din punct de vedere politic doar una: cea a oamenilor.