Nasterea purgatoriului (2 vol.)

De la viziunea lui Drythelm la cea a lui Carol cel Gras, călătoriile imaginare pe lumea cealaltă- considerate de cei din Evul Mediu ca „reale", chiar dacă sunt prezentate ca niște „vise" (somnia) - sunt călătorii ale unor oameni vii al căror trup rămâne pe pământ, sufletul întorcându-se și el aci. Viziunile acestea continuă de-a lungul secolului al Xll-lea și ultima dintre ele - Purgatoriul sfântului Patrick - avea să marcheze o etapă hotărâtoare în nașterea Purgatoriului, într-o dublă geografie, geografie terestră și geografie a lumii celeilalte.

Vedem însă cum apare un alt tip de povestire care, în secolul al XIII-lea, va prelua și va difuza pe scară largă Purgatoriul. Sunt povestiri în care morții se înfățișează celor vii, morți ce sunt supuși pedepselor ce spală de păcate și care vin să ceară rugăciuni de la cei vii, sau să-i anunțe că trebuie să se îndrepte de vor să scape de pedepsele ce aduc spălarea de păcate.Este, de fapt, reluarea povestirilor din Cartea a IV-a a Dialogurilor lui Grigore cel Mare, însă strigoii aceia nu se mai află pe pământ ca să se spele de păcatele ce le-au mai rămas, ci într-o permisie excepțională, de scurtă durată, atât cât ține un vis.

Jacques Le Goff - Nasterea purgatoriului (2 vol.).