|
Romanul “Nopti albe”, unul dintre romanele de inceput ale marelui Dostoievski, se infatiseaza cititorului ca jurnalul unui tanar singuratic si visator. Umil functionar public, fara cunostinte si prieteni, eroul traieste intr-o lume a sa, “pe care o creeaza singur, clipa cu clipa, si mereu in alte forme, dupa vrerea inimii si bunul sau plac”.
Intreaga sa existenta ia o alta intorsatura intr-o noapte alba cand i se ofera o sansa de a patrunde in lumea reala dupa ce ii iese in cale o domnisoara necunoscuta, Nastenka, cea pe care avea sa o creada drept intruchiparea fapturii din visele sale.
O data acceptata sansa de a trai cu adevarat, aventura alaturi de noua sa prietena capata o alta forma in decursul a doar catorva nopti, in care va afla ca Nastenka iubeste pe altcineva.
Astfel, tanarul revine in ungherul sau de lume, din nou cuprins de visare… dar de data aceasta cu sufletul mai impacat ca oricand.
“Fii binecuvantata pentru acea clipa de fericire, de incantare sublima pe care ai daruit-o unei alte inimi insingurate si recunoscatoare! Doamne! O clipa doar! O intreaga clipa de incantare sublima… Oare nu e de ajuns chiar si pentru o viata de om?”
“Iata, pasii inchipuirii taie incetul cu incetul drum prin nelinistile lui si cartea luata din raft, la intamplare si fara scop, aluneca din mainile visatorului nostru, mai inainte ca el sa fi ajuns cu lectura macar la a treia pagina. Si iarasi fantezia e avida, cautatoare, si iarasi in gandurile lui apare o lume noua, cu o alta viata, incarcata de farmec, ii impresoara inima cu planuri din ce in ce mai stralucitoare. Un nou vis – o noua fericire! O noua doza de rafinata si voluptoasa otrava! Ce-i pasa lui de viata reala, de viata noastra!”
Cotare: [5 din 5 stele] |
|
|