Numele Trandafirului

„Astăzi, la a treia lectură a Numelui trandafirului, mi se pare că accentul principal al cărţii trebuie pus pe drama epistemologică. Rapid spus, drama lui Guglielmo nu este că nu a găsit adevărul (pentru că l-a găsit), ci aceea că l-a găsit oarecum din întâmplare, fără să controleze în mod riguros toate etapele descoperirii şi, în mod necesar, conţinutul însuşi al descoperirii – în ciuda faptului că s-a comportat mereu raţional, întotdeauna metodic şi fără greş, atent la toate faptele (în felul în care, nu-i aşa, pretind prescripţiile veritabilei ştiinţe). Guglielmo este un Sherlock Holmes în fine cuminţit de trufia pozitivismului, de prudenţa radicală a unui William Ockham, manevrând cu fineţe deopotrivă failibilitatea sa, contingenţa lumii, necesitatea logicii şi univocitatea enigmatică a existenţei, divine şi mundane.” (H.-R. Patapievici)

Traducere de Florin Chiriţescu.

Cartea a fost ecranizată în 1986, în regia lui Jean-Jacques Annaud, cu Sean Connery şi Cristian Slater în rolurile principale.