E. M. Forster (1879-1970) s-a născut la Londra în familia unui arhitect; dupa moartea tatălui său, a crescut într-un mediu dominat de femei. Dupa încheierea studiilor, Forster a călătorit în Italia si Grecia împreună cu mama sa, iar la întoarcerea în Anglia a început să scrie eseuri şi proză scurtă pentru publicaţia liberală Independent Review. Primul sau roman, Unde îngerii se tem să păşească, a aparut în 1905, urmat de Cea mai lungă călătorie, în 1907, şi de celebra Camera cu vedere, în 1908, romane bazate, în parte, pe amintirea vacanţelor lungi petrecute cu mama sa în Italia. Howard’s End, publicat în 1910, unul dintre cele mai renumite romane ale sale, era o incursiune în mediul rural englezesc, descriind diferenţele dintre doua familii: una interesată de artă şi literatură, cealaltă de bani şi afaceri. Ulterior, Forster a început să scrie un roman care aborda tema homosexualităţii, Maurice, asupra căruia a revenit de mai multe ori în cursul vieţii sale, dar care a fost publicat postum, abia în 1971. Între anii 1912 – 1913, Forster a călătorit în India, iar după izbucnirea primului război mondial s-a înrolat în Crucea Roşie şi a plecat în Egipt, la Alexandria. Dupa război, scriitorul a plecat din nou în India, în 1921, pentru a lucra ca secretar particular al maharadjahului din Dewas. Această perioadă l-a inspirat să scrie O călătorie în India (1924), ultimul său roman. Avea patruzeci si cinci de ani, dar până la moartea sa, în 1970, s-a dedicat altor activitati culturale, în special criticii literare. În 1949, a refuzat înnobilarea cu titlul de cavaler, acceptând, de-abia în 1969, Ordinul de Merit britanic.
În O călătorie în India, Forster descrie devastarea acestei ţări în timpul ocupaţiei britanice, dar cartea şi-a câştigat renumele prin transpunerea poetică a două lumi opuse: Orientul şi Occidentul – două stări de spirit diferite, două principii reduse la norme de conduită, la estetică şi pragmatism.
Beletristica
Autori romani
