Omul ilustrat

Lumea e altfel după apariţia povestirilor lui Ray Bradbury. Cele mai obişnuite întâmplări se pot metamorfoza, sub ochii noştri, în coşmaruri. Povestirile sale SF sclipesc printr-o inventivitate diabolică şi printr-o putere de pătrundere psihologică care transformă cele mai bizare situaţii în întâmplări posibile. Ce faci când pereţii camerei copiilor s-au transformat într-o poartă de intrare în sălbăticia savanei? Sau când tatuajele de pe pielea unui necunoscut îţi povestesc propriul tău viitor?

La vârsta de 11 ani, Ray Bradbury (n. 1920, Wakegan, Illinois) scria povestiri pe hârtie de împachetat. Ultima şcoală absolvită a fost liceul, iar între 1938 şi 1942 a vândut ziare pe străzile Los Angeles-ului. În 1938 este publicată în "Imagination" prima sa povestire, "Hollerbochen's dilemma". În 1943 deja devenise un scriitor cu normă întreagă. Jocul cel mare în alb şi negru a fost una dintre povestirile selectate pentru "Best American Short Stories" în 1945. Bradbury îşi câştigă reputaţia de autor de science fiction odată cu publicarea Cronicilor marţiene (1950), o carte despre colonizarea planetei Marte de către pământeni. Scrie apoi cea mai cunoscută operă a sa, controversata distopie Farenheit 451. Aceasta a fost adaptată pentru marele ecran de către Francois Truffaut în 1966 (o noua versiune a filmului urmează să apăra în 2007 sub regia lui Frank Darabont).

Lucrările lui Ray Bradbury au fost incluse în colecţiile Best American Short Stories în 1946, 1948 şi 1952. A cîştigat, printre altele, O. Henry Memorial Award, Benjamin Franklin Award în 1954, Aviation-Space Writer's Association Award pentru cel mai bun articol despre spaţiu scris într-un ziar american în 1967 şi World Fantasy Award pentru întreagă carieră. S-a implicat în producţii cinematografice şi de televiziune care au fost nominalizate la Premiul Academiei şi au câştigat premiul Emmy. Numele său este gravat pe o stea de la Hollywood, iar un crater de pe lună a fost denumit, în onoarea sa, "Craterul păpădiei" după nuvela "Vin de păpădie".

Pe lângă ficţiune, Bradbury a scris eseuri privind arta şi cultura prin care a atras atenţia criticilor din domeniu.

Omul ilustrat (1951) cuprinde opt dintre cele optsprezece povestiri incluse în ediţia originală. Deşi tratează subiecte diferite, acestea iau toate naştere pe corpul tatuat al unui vagabond. De aici povestea-cadru a omului ilustrat. Cartea a fost ecranizată în 1969 în regia lui Jack Smight şi în interpretarea lui Rod Steiger şi Claire Bloom.

Colecţia Cotidianul.