 |
În istoria literaturii există câteva nume grele de autori despre care am putea spune că au realizat opere care definesc un anumit gen. Frank Herbert este unul din aceste nume, seria Dune fiind una din cele mai aclamate şi mai cunoscute cărţi SF de până acum. Cu o acţiune care se clădeşte monumental pe nişte baze bine definite (ecologia planetei Dune, religia inspirată de Islam), cărţile fac parte din acelea care propun bazele acestui gen şi nu pot fi comparate cu filmele realizate dupa ele, care sunt doar nişte imitaţii vagi.
Herbert nu a scris însă doar această serie; Pandora este trilogia scrisă de el împreună cu Bill Ransom, şi chiar dacă nu este nici pe departe atât de celebră ca Dune, este cu siguranţă o serie foarte complexă.
Povestea din ciclul Pandoran se bazează pe o nuvelă anterioară a lui Herbert (carte intitulată Destination; Void), care se referă la proiectul de a da naştere inteligenţei artificiale a unei nave cosmice care se îndrepta către sistemul Tau Ceti.
În Pandora; Incidentul Iisus, nava care a căpătat conştiinţă a sosit în acel sistem, oprindu-se pe orbita Pandorei, o planeta compusă în mare parte din oceane. Aici Nava dă naştere unui nou destin pentru omenire, proclamându-se divinitate şi cerând oamenilor să se hotărască asupra modului în care o vor adora.
Viaţa coloniştilor de pe planetă nu e deloc uşoară, căci pe lângă pericolele mortale de pe suprafaţa planetei, trebuie să facă faţă şi problemelor generate de disputa credinţei.
Raja Flattery, unul din oamenii care au contribuit iniţial la crearea conştiinţei Navei, este trezit din somnul criogenic de către aceasta. Raja află de la navă că umanitatea nu va putea evolua până când oamenii nu se vor hotărî cum trebuie adorată nava, iar dacă nu află raspunsul la această enigmă, Nava îşi va pierde speranţa în rasa umană şi îi va lăsa să piară. Misiunea lui Raja îl va purta pe suprafaţa planetei, unde va trebui să examineze algele din oceane şi să descopere o potenţială formă de inteligenţă extraterestră.
Frank Herbert arată o grijă specială faţă de ecologia lumii căreia îi dă viaţă, Pandora fiind oarecum opusul Dunei, o planetă acoperită aproape în întregime de apă – ca o parabolă a naşterii vieţii în acest mediu. Interesul pentru religie este cu atât mai puternic în ciclul Pandoran, fiind un model realizat după Noul Testament, care prezintă nevoia creştinismului de credinţă, miracol şi sacrificiu.
Pandora; Incidentul Iisus nu este o carte uşoară; asemănările faţă de Biblie nu sunt deloc întâmplătoare şi cer o meditaţie asupra subiectului, însă răspunsul la întrebarea Navei ar putea fi însuşi miezul credinţei.
Cotare:  [5 din 5 stele] |
|
|
Beletristica
Autori romani
