Vecinătatea, după cum o arată și numele, este o asociere între vecini, după criteriul strict al contiguității spațiale: toți locuitorii majori ai unei străzi erau uniți și organizați într-o Vecinătate. Iar dacă strada era prea mare, ea se împărțea în mai multe Vecinătăți.
Vecinătățile sunt o formă de organizare a vieții sociale elaborată în Evul Mediu occidental, introdusă în Transilvania de către sași, preluată apoi în moduri și grade diferite de către maghiari și români și existentă, în forme diverse, până în prezent. Dăinuirea în timp și răspândirea în spațiu a Vecinătăților fac indispensabil studiul acestora pentru o înțelegere a trecutului și a prezentului Transilvaniei și, într-o anumită măsură, chiar a României. Putem considera că, prin natura lor, Vecinătățile reprezintă în prezent nu atât o structură socială care se perpetuează încă în mod miraculos, cât un model de organizare asociativă la îndemână, utilizabil pentru diferite nevoi comunitare specifice.
Vecini si vecinatati in Transilvania - coord. de Vintilă Mihăilescu, Gabriela Coman Ferenc Pozsony, Anne Schiltz Vasile Șoflău.
Beletristica
Carti pentru copii
